fbpx

Globalizarea integrare internaţională

Publicat de Admin pe

Efectele globalizǎrii sunt unele cu substrat fin şi de duratǎ, puţini dintre noi putându-le înţelege, cei mai mulţi considerând cǎ nu ne afecteazǎ, cel puţin, nu în mod direct şi nu într-un mod negativ. Statul pledeazǎ pentru asimilarea de capital global, ideile, gândurile şi sufletul naţiunii trecând pe plan secundar. Decizii esenţiale pentru bunul mers al lucrurilor dintr-o anumitǎ societate sunt acum influenţate şi luate la nivel global. Insǎ aceste decizii politice, şi nu numai, nu iau în calcul şi aspectele ce privesc specificul fiecǎrei societǎţi în parte. Nici ideea de graniţe şi teritorii specifice nu mai are aceeaşi conotaţie, statele fiind acum preocupate de fluxul continuu de informaţii şi de tehnologie de capital. Asistǎm la o încercare de aliniere economica şi tehnologică dinspre statele dezvoltate cǎtre cele sǎrace. Globalizarea mizeazǎ cel mai mult pe o standardizare a comportamentului de consum, a economiei, a politicilor, a valorilor, a stilului de viaţǎ, însǎşi, toate acestea în detrimentul etichetei şi specificului naţional, societal sau de comunitate.

Este un proces al cărui scop este unirea şi buna înţelegere internaţională a tuturor indivizilor într-o societate globalǎ unică. De multe ori, termenul de globalizare are în special conotaţii economice, acest proces presupunând practic o integrare a economiilor naţionale într-una internaţională, prin intermediul unor elemente precum ar fi comerţul, investiţiile străine directe, fluxurile de capital, de migraţie, precum şi dezvoltarea tehnologiei.
Globalizarea este un concept complex, un proces ce comportǎ o multitudine de înţelesuri şi de abordări. De asemenea, fenomenele care descriu globalizarea sunt într-o continuă evoluţie şi schimbare. Holistic analizată, globalizarea poate crea dispute în abordările ideologice ale diferiţilor specialiştilor, cu toate acestea însă, caracterul multi-dimensional al acestui proces este unanim recunoscut. Intrucât globalizarea este un proces în curs de desfăşurare, cu efecte ce se resimt la nivel planetar, prezentarea  procesului de globalizare şi o analiză calitativǎ ne ajutǎ sǎ înţelegem ce înseamnǎ globalizarea pe anumite segmente specifice unei societăţi şi lumii întregi, segmente deosebit de importante din punct de vedere economic, dar mai ales social.

Globalizarea defineşte contextul sub multiplele sale dimensiuni: economicǎ, politicǎ, socio-culturalǎ, comunicaţionalǎ, iar conceperea, menţinerea şi dezvoltarea acestui proces complex ca şi bazǎ de existenţǎ a societǎţilor moderne în viitor ne aratǎ tendinţele. Problematica evaluǎrii sensurilor acestor tendinţe îşi gǎseşte rezolvarea în înţelegerea prezentului context politic, economic, socio-cultural.

Globalizarea este mai mult decât un sistem bazat pe reguli politice şi economice precise, ea reprezintǎ în fapt un nou mod de viaţǎ, un întreg univers ce pǎtrunde în viaţa fiecǎrui individ prin efectele multiple directe sau indirecte, negative si pozitive, ce se fac simţite în cadrul comunitǎţii, a societǎţii cǎreia îi aparţine.

Participarea la procesul de globalizare reprezintǎ un cumul de atitudini şi comportamente care au drept cauzǎ nu doar aspectele externe, standardizate de cele mai multe ori de un set de norme mondiale, cât mai ales modul în care individul se raporteazǎ la ideea de globalizare economicǎ, politicǎ, socio-culturalǎ. Cu privire la procesul de globalizare se regǎsesc în fapt în modul de înţelegere, de adaptare sau de respingere a anumitor aspecte ce ţin de efectele şi complexitatea acestui proces.

În mod evident, este greu de imaginat dacă lumea ar putea exista fără globalizare. Nu ar exista importuri sau exporturi, călătorii internaţionale, migraţia populaţiei, munca în străinătate şi investiţii în alte ţări. Globalizarea a apărut, s-a dezvoltat şi are rădăcini bine înfipte pe teritoriul fiecărei ţări.

Desigur, globalizarea a experimentat şi înfrângeri în prima parte a secolului XX – două războaie mondiale, crize financiare şi răspândirea ideologiilor şi a sistemelor politice totalitare, dezvoltarea terorismului internaţional, actuala crizǎ mondialǎ începutǎ în 2008 şi altele. În pofida acestor lacune serioase, se consideră că în viitor vom avea de a face cu accentuarea procesului de globalizare şi nu cu diminuarea acestuia.

Raportarea la procesul de globalizare atunci când se face prin ochii individului, luat ca entitate aduce ca prim beneficiu important informaţia, ca element esenţial în dezvoltarea socio-economicǎ a unei societǎţi moderne. De asemenea, un alt element ce face parte din setul de avantaje globale este dat de aspecte precum dezvoltarea comerţului, creşterea investiţiilor strǎine, dezvoltarea unei reţele de joburi bine plǎtite şi creşterea nivelului de trai. În ceea ce priveşte situaţia României prin prisma acestor avantaje, opiniile Global Ethic sunt destul de sceptice, în sensul în care beneficiile economice nu sunt tocmai vizibile sau nu sunt bine asimilate.

Pe de altǎ parte, principalele dezavantaje şi riscuri ale procesului de globalizare se regǎsesc în mod paradoxal în sfera economicǎ si mai ales în cea socio-culturalǎ.

Din punct de vedere economic principalele riscuri constau în faptul cǎ încurajarea consumului de produse şi servicii internaţionale afecteazǎ producţia şi preţurile produselor interne, acest aspect datorându-se în principal neîncrederii românilor în propriile produse de consum.
Interdependenţa economicǎ nu este beneficǎ întotdeauna, pentru ca,de exemplu SUA, in 2008, tara de pe alt continent, a atras tot globul pamantesc in criza economica .

Chiar dacǎ din punct de vedere economic se regǎsesc mai multe beneficii, nu doar dezavantaje, totuşi, atunci când se fac referiri la aspectele culturale, se emite aproape în unanimitate cǎ generalizarea şi impunerea unor „valori culturale occidentale” schimbǎ stiluri de viaţǎ, obiceiurile şi valorile naţionale. Astfel, unificarea de naturǎ economicǎ şi politicǎ provoacǎ şi o unificare socio-culturalǎ nu tocmai doritǎ.

Se remarcǎ faptul cǎ în procesul de globalizare raportul economic-politic este unul de interdependenţǎ, un raport echilibrat, cu o uşoarǎ înclinare a balanţei spre latura economicǎ în anumite cazuri. Un aspect important în dezvoltarea economiei mondiale este apariţia noilor tehnologii, întrucât acestea oferǎ baza unui nou tip de comerţ si anume comerţul online. Astfel, la nivel internaţional societǎţile moderne beneficiazǎ de o piaţǎ extinsǎ, bazatǎ pe o interrelaţionare economicǎ şi un flux financiar sporit,iar tari precum Romania,Bulgaria si Ungaria nu reusec sa se integreze in pietele de capital deoarece nu au companii precum Facebook,Twiter,Amazon,Google,Yahoo,Ikea,Carefour,Mega Image,etc, fiind natiuni  exploatate folosite doar pentru puterea de cumparare,forta ieftina de munca,etc.Global Ethic monitorizeaza reglementarea influentelor tuturor marilor companii ce activeaza pe teritoriul Romaniei.

Aspectul economic are un rol deosebit de important în mǎsura în care existǎ tendinţa de echilibrare a balanţei economice la nivel internaţional, aceasta însemnând o asimilare foarte bunǎ a investiţiilor strǎine în statele subdezvoltate.

Global Ethic lupta ca, economia naţionalǎ sǎ fie susţinutǎ de politic, în sensul în care este necesar a se dezvolta pe baza unui cadru legislativ coerent, favorabil, armonizat cu legislatia UE ,care sǎ permita conditii de dezvoltare a societǎţi noastre.

Întrucât la baza integrării se află armonizarea, pentru ca ea sa devină posibilă, institutiile statului trebuie să atingă mai întâi anumite standarde care sǎ le creeze compatibilitate cu sistemul.

Dezvoltarea economiei la nivel mondial, adoptarea de politici care fluidizează deplasarea maselor de indivizi, precum şi ponderea tot mai mare a economicului în faţa politicului, transformă societatea actuală într-una globală, cu atitudini asemănătoare, cu probleme asemănătoare şi poziţii similare, deoarece acestea se repun în discuţie la nivel internaţional, implicând întreaga comunitate.

Opiniile surprinse au arǎtat cǎ din punct de vedere social şi cultural schimbǎrile sunt complexe, iar elemente precum depopularizarea (datoratǎ migraţiei excesive) sau deculturalizarea (în sensul pierderii propriilor valori şi tradiţii) afecteazǎ în special societatea româneascǎ. Aşadar, fenomenul mobilitǎţii afecteazǎ statele puternic invadate de emigranţi (printr-un efort economic de susţinere a acestora), cât şi statele slab dezvoltate, care furnizeazǎ resurse umane (prin aspecte de naturǎ socialǎ, în contextul în care educaţia copiilor cu pǎrinţi plecaţi la muncǎ în strǎinǎtate este una nepotrivitǎ, care nu reuşeşte sǎ ţinǎ pasul spre exemplu cu noutatea educativǎ bazatǎ pe tehnologie)

Global Ethic, porneşte de la ideea unei interrelaţionǎri economice şi politice care sǎ echilibreze sistemul la nivel global deoarece statele dezvoltate beneficiazǎ mai mult de acest proces al globalizǎrii în comparaţie cu statele slab dezvoltate precum Romania. În diversitatea domeniilor care sunt direct implicate în procesul de globalizare între cei puternici şi cei slabi existǎ o relaţie evidentǎ de subordonare şi dependentǎ în favoarea statelor dezvoltate.

Cultura oricǎrei naţiuni este afectatǎ de procesul de globalizare prin ruperea barierelor internaţionale, prin migraţie, prin realizarea de comerţ online global etc., obiceiurile şi valorile din anumite societǎţi mixându-se prin preluarea de elemente specifice altor culturi. Deşi, privitǎ holistic, omenirea a fost dintotdeauna o entitate globalǎ, totuşi, fiecare stat şi-a dezvoltat propria culturǎ, propriul set de valori, iar intensitatea producerii de schimbǎri culturale va fi dependentǎ de gradul de asimilare şi de toleranţǎ a fiecǎrei comunitǎţi, societǎţi în parte. Dezvoltarea unei identitǎţi culturale globale unice, implicǎ atigerea unei egalitǎţi între naţiuni, între culturi, prin asimilarea anumitor elemente şi crearea unui sistem de valori şi tradiţii unic, acest aspect se poate întâmpla doar la nivel teoretic, practic fiind imposibilă.

Uniunea Europeanǎ reprezintǎ o organizaţie bazatǎ pe scopuri economice şi politice, în timp ce Organizaţia Tratatatului Atlanticului de Nord este una bazatǎ pe interese militare, strategice. Dacǎ în privinţa Uniunii Europene, Global Ethic este tolerantă, cu ceea ce presupune statutul ţǎrii noastre ca membru al acestei organizaţii, din punct de vedere al NATO lucrurile au o conotaţie negativǎ, în sensul în care, sub pretextul asigurǎrii unei siguranţe militare, România este exploatată ca stat cu o poziţie militarǎ strategicǎ. Global Ethic are opinii rezervate, cu privire la existenţa vreunui beneficiu pentru România, si riscul de a participa la lupte care nu le aparţin.

Nu trebuie să eliminăm beneficiile globalizării care sunt puternice şi larg răspândite şi să luăm în calcul faptul că organizaţiile internaţionale precum FMI, Banca Mondială, OMC, Uniunea Europeană, NATO încurajează această extindere iar România nu influenţează demult aceste decizii fiind marginalizată din cauza politicienilor ”neinteligenţi”, slab educati, lipsiţi de strategii şi corupţi. Construcţia europeană este o experienţă istorică inedită, întrucât se pleacă de la state naţionale, entităţi de sine stătătoare preexistente şi se construieşte o entitate supranaţională, globalizatoare, fără a fi impusă, ci prin renunţarea conştientă la o parte din specificul naţiunii-membră. Astfel, coexistenţa naţiunilor membre în cadrul Uniunii Europene a presupus în fapt acceptarea atât a trăsăturilor specific naţionale, cât şi a celor comunitare, însă, în ciuda tuturor tendinţelor de egalizare şi nivelare a condiţiilor de viaţă externe din societăţile industrializate moderne, în mod profund, marile culturi ale lumii nu-şi doresc ca ţări precum România, Bulgaria, Ungaria, etc. , să le fie egale şi sabotează în mod strategic economiile naţionale şi băncile naţionale al acestor ţări. Un astfel de context generalizat creat de însuşi fenomenul de globalizare reprezintă poate cel mai important factor pentru schimbările sociale radicale care au efecte asupra dezvoltării naţiunilor subdezvoltate.

Unul dintre elementele principale care reprezintǎ cauza pentru care România nu beneficiazǎ din plin de efectele pozitive ale globalizǎrii îl reprezintǎ corupţia prezentă în toate instituţiile statului , iar aceasta este pusǎ pe fondul unui sistem politic ineficient şi canalizarea incorectǎ si absorbţia lentă a fondurilor internaţionale venite cǎtre România, astfel ajutoarele devenind obligaţii de plată .

De asemenea, un alt factor determinant în evoluţia socio-economicǎ a României îl reprezintǎ faptul cǎ decenii la rând a fost influenţată de menţinerea graniţelor închise în timpul regimului comunist, aspect care a avut efecte negative şi nocive asupra mentalităţii şi atitudinilor socio- culturale ale românilor.

Mass media, în special televiziunea reprezintǎ unul dintre canalele care susţin şi propagǎ ideea de globalizare şi tot ceea ce presupune ea, fiind în fapt unul dintre motoarele procesului de globalizare şi, cu siguranţǎ, unul dintre cele mai importante şi mai rǎspândite la nivel de comunicare în acest moment. În mod cert, televiziunea reprezintǎ un instrument important de diseminare a informaţiei la nivel global şi creeazǎ schimbǎri sociale favorizând de asemenea şi impunerea sau manipularea stilurilor de viaţǎ, precum şi crearea de modele culturale, sociale, economice şi chiar politice iar România este o pradă uşoară din cauza sitemului de învăţământ naţional care nu este pregatită de contracararea efectelor negative cauzate de globalizare, rata analfabetismului în România fiind cea mai mare din UE .

Internetul este cel mai important mijloc de comunicare fiind cǎ orice individ poate avea acces la informaţii dintre cele mai diverse, indiferent unde s-ar afla. Un alt element important în vehicularea informaţiei prin intermediul Internet-ului este faptul cǎ aceasta circulǎ în mod liber, necenzurat de la un utilizator la altul.

Internetul este însǎ în mod cert o metodǎ eficientǎ de informare şi de comunicare, indivizii putând interacţiona eficient, chiar şi dacǎ se aflǎ la distanţe foarte mari. Cu toate acestea, Internetul poate avea si conotaţii negative, în sensul în care companiile străine au adunat în mod nelegal şi abuziv date despre populaţia de consum şi nu numai al ţării, astfel inclusiv datele personale ale românilor, au ajuns sa fie tranzacţionate, vândute între companiile private, în general străine .

Corelat cu aspectul economic, Internetul este condiţia sine qua non a desfǎşurǎrii comerţului online, a realizǎrii în mod eficient a fluxurilor financiare şi bancare, precum şi a furnizǎrii de informaţie. Aşadar, utilizarea Internetului este vitalǎ la nivel de economie localǎ şi mai ales globalǎ şi în acelaşi timp se contureazǎ din ce în ce mai evident ca element esenţial în societatea modernǎ, în contextul globalizǎrii.

Categorii: Media